Care era starea pădurilor române și a sectorului forestier în 2019? -

Volumul de lemn tăiat în 2019 a scăzut cu 0,2 procente față de anul 2018. Cantitatea de lemn tăiată a fost de 17,523 milioane de metri cubi. Iar în anul 2019, suprafaţa pădurilor a crescut cu 9.127 ha faţă de anul precedent și volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut faţă de anul precedent, cu 2,9%, informează INS.

Volumul de lemn rotund tăiat a înregistrat o scădere cu 0,4% în 2019, faţă 2018, fiind în total 15,922 milioane metri cunbi.

În volumul total de lemn rotund tăiat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase -60%, în timp ce răşinoasele acoperă 40%. Dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 32,4% din totalul lemnului rotund tăiat.

În 2019 s-a înregistrat o scădere cu 0,4% a volumului de lemn rotund, în datorită faptului că speciile de fag şi stejar au înregistrat împreună o scădere de 5%, cu o pondere de 42,2% în volumul de lemn rotund exploatat, iar diverse specii de foioase au avut împreună o scădere de 4,5% cu o pondere de 17,8% în volumul de lemn rotund exploatat.

Principala destinaţie a lemnului rotund a fost reprezentată de buşteni, în proporţie de 51,3 %, urmată de lemnul pentru foc în proporţie de 35,3%.

Ești interesat de un credit pentru firma ta ? Aplica online!

Institutul Național de Statistică informa în 2019 că volumul lemnului exploatat în anul 2018 a fost mai mare față de anul 2017. Potrivit datelor oferite atunci, operatorii economici atestați în exploatarea forestieră au raportat un volum de lemn exploatat mai mare cu 8,9 procente mai mare decât în 2017.

Totodată, în anul 2018 faţă de anul 2017 s-a înregistrat o creştere cu 8,8% a volumului de lemn rotund (fără coajă) exploatat, până la 15,99 milioane metri cubi. Avansul a fost suţinut de speciile răşinoase, care au avut o creştere de 12,2%, cu o pondere de 37,2% în volumul de lemn rotund exploatat.

Dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 34% din totalul lemnului rotund exploatat. Principala destinaţie a lemnului rotund a fost reprezentată de buşteni, în proporţie de 52,8 %, urmată de lemnul pentru foc în proporţie de 34,7%.

În volumul total de lemn rotund exploatat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase (62,8%), în timp ce speciile de răşinoase acoperă 37,2%.

Suprafaţa regenerată a scăzut cu 9,6% (-2.584 ha).

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare însemnată în Centru -19,3% din totalul fondului forestier şi Nord-Est -18,2%, urmate de regiunile de dezvoltare Vest -16,2%, Nord-Vest -15,2%, Sud-Vest-Oltenia -12,3%, Sud-Muntenia -10,0%, Sud-EST -8,4% şi Bucureşti-Ilfov -0,4%.

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunile de dezvoltare Nord-Est- 26,8% din volumul de masă lemnoasă recoltată, şi Centru -23,4%, urmate în proporţii mai mici de regiunile de dezvoltare Nord-Vest -13,6%, Vest -12,8%, Sud-Muntenia -9,0%, Sud-Vest Oltenia -7,3%, Sud-EST -6,7% şi Bucureşti-Ilfov -0,4%.

Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est- 25,9 % din suprafaţa totală regenerată, urmată de regiunile de dezvoltare Centru -17,5%, Nord-Vest -13,4%, Sud-EST -13,2%, Vest -11,7%, Sud-Muntenia -9,7%, Sud-Vest Oltenia -8,1% şi Bucureşti-Ilfov -0,5%.

În anul 2019, suprafaţa pădurilor a crescut cu 9.127 ha faţă de anul precedent, iar volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut faţă de anul precedent, cu 2,9%, informează INS.

Fondul forestier naţional o suprafaţă de 6,592 milioane hecare, din care supafaţa pădurilor 6,427 milioane hectare. Masa lemnoasă recoltată a însumat 18,9 milioane metei cubi.

Creşterea se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite.