Din punct de vedere istoric, agricultura a fost una dintre cele mai importante industrii din României, dar acest sector a devenit mai puțin important de-a lungul timpului. Fermele au devenit mai productive datorită tehnologiei îmbunătățite, ceea ce a schimbat nevoile de forță de muncă ale fermelor. În același timp, oportunitățile economice din zonele mai urbanizate au crescut într-un ritm mult mai mare și au atras lucrătorii departe de viața agricolă. Ca urmare, profilul demografic al fermierilor români se schimbă.
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
- 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
- 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
- 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
- 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
- 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
- 21,2% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
- 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
- 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
În special, producătorii agricoli – o persoană care este implicată în luarea deciziilor pentru fermă – au îmbătrânit în medie.
Aproape o treime din 63% de producători din România au 65 de ani sau mai mult, iar alți 27% au vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Și tot mai puțini tineri le iau locul, cu doar 10% de producători cu vârsta sub 34 de ani.
Dar un domeniu în care rândurile fermierilor sunt în creștere este cel al femeilor fermier. Din 2012 până în 2017, numărul femeilor producătoare agricole din României a crescut cu peste 20.000, în timp ce numărul producătorilor de sex masculin a scăzut cu aproximativ 25.000 în același interval.
În mod colectiv, femeile exploatează astăzi 3.5 de milioane de hectare de terenuri agricole din România și sunt responsabile pentru un total de 14 de milioane de euro în vânzări agricole.
La fel ca în cazul altor sectoare ale economiei, există totuși o diferență în ceea ce privește puterea de câștig a agricultorilor în funcție de sex. Fermele conduse de femei tind să fie de dimensiuni mai mici și, prin urmare, câștigă mai puțin decât cele conduse de bărbați.
În 2017, cel mai recent an pentru care au fost disponibile date, 50 % dintre fermele exploatate de femei au câștigat mai puțin de 5 000 de euro din vânzări și plăți guvernamentale, comparativ cu 43 % dintre fermele exploatate de bărbați. La celălalt capăt al spectrului, doar 19% dintre fermele operate de femei câștigă mai mult de 50.000 de euro, comparativ cu 26% dintre unitățile operate de bărbați.
O parte din motivul acestei disparități este legată de factori istorici și culturali. Profesiile agricole au fost considerate în mod istoric ca fiind o muncă de bărbați, astfel încât oportunitățile pentru femei de a conduce operațiunile agricole au fost mai rare. Datele confirmă acest lucru: agricultorii bărbați au de aproape trei ori mai multe șanse decât femeile de a gestiona o fermă în care sunt singurii producători. Pe de altă parte, este mai probabil ca femeile să împartă rolurile de conducere cu alte persoane, în special cu alți producători de sex masculin.
Fermierii de sex masculin și feminin diferă, de asemenea, în ceea ce privește locul în care sunt localizați. Fermierii de sex feminin și fermele gestionate de femei sunt mai frecvente în vest și în nord-est – dar aceste locații tind să aibă o productivitate agricolă mai scăzută. Aceste județe au, de asemenea, un număr mai mic de ferme în general.
În caz de egalitate, județul Iași cu cel mai mare număr total de femei producătoare s-a clasat pe primul loc.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
