Criza mondială de coronavirus și răspunsul politicii economice au pornit o creștere a nivelurilor datoriilor pe piețe și în economiile în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, chiar înainte de pandemie, o acumulare rapidă a datoriilor numită „al patrulea val” a ridicat îngrijorări cu privire la durabilitatea datoriilor și la posibilitatea unei crize financiare, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.
Comunitatea globală trebuie să acționeze rapid și cu forță pentru a ne asigura că al patrulea val nu se termina cu un șir de crize ale datoriilor în piețele abia dezvoltate, așa cum au făcut valurile anterioare, avertizează BM.
În plus, politicile aplicate recent ar putea distruge îmbunătățirile ce au avut loc în piețele noi, precum România, pe partea monetară, financiară și fiscală, credibilitate a băncilor centrale dar și a rezistenței fiscale”, se mai arată în raport.
Banca Mondiala vorbește în ultimul său raport, de faptul că aceste companii nu vor putea nici sa investească și nici să inoveze, se va ajunge la pierderea unui deceniu de creștere economică cauzată de pandemie.
În Marea Britanie și Franța, falimentele au scăzut cu 40%, iar la nivel european media era în scădere cu 25%. În Romania, numai în primele 11 luni ale lui 2020, suspendările de activitate au scăzut cu 25% față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce intrările în insolvență ale profesioniștilor scăzuseră cu aproape 12%. Și numărul dizolvărilor a scăzut cu 25%.
Politica monetară a devenit mai extinsă pe masură ce condițiile economice s-au distrus.
Mai multe bănci centrale au intervenit pe piețele valutare pentru a-și stabiliza monedele și a reduce nestabilitatea (Croația, Kazahstan, Republica Kargazstan, Serbia, Turcia), în timp ce altele au exploatat fondurile suverane (Azerbaidjan, Kazahstan).
Recentele deprecieri de monedă a pus o presiune ridicată pe inflație și a redus intervalul de tăieri suplimentare ale dobânzilor de politică monetară, mai ales în state unde inflația era aproape de pragul superior sau peste acesta.
Alte state au folosit politici neconvenționale, cum ar fi achizițiile de active (Croația, Ungaria, Polonia, România, Turcia).
Banca Mondiala estimează pentru România o creștere economică de 3,5% pentru 2021 și de 4,1% pentru 2022.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
