În iunie, măsurarea monetară din zona euro a crescut cu 89 de miliarde de euro, ceea ce este cu mult peste media lunară de dinainte de pandemie, dar nimic deosebit față de martie anul trecut. Principalul motor continuă să fie programul de achiziții de active al Băncii Centrale Europene, așa cum a fost din martie 2020.
În termeni nete, guvernele au împrumutat 79 de miliarde de euro de la Eurosistem în luna iunie, ceea ce a dus la crearea unei sume echivalente de bani.
În perioada ultimilor cinci ani, cererea de credite de la companii a impulsionat activitatea de creditare la nivelul sistemului bancar românesc. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în cei cinci ani, în timp ce companiile au cerut împrumuturi în proporţie de 55,55%.
Reînnoirea parţială a portofoliului de credite se explică prin scadenţa scurtă a împrumuturilor contractate de companii, într-o pondere importantă.
Repartiţia pe monede arată un interes mare pentru creditele noi acordate în moneda naţională, peste 80% din împrumuturile din perioada 2016-2020 fiind contractate în lei, în timp ce 17,1% au fost acordate în euro şi 2,5% în dolari.
Populaţia a accesat credite aproape numai în lei, 98% din total fiind în moneda naţională, ceea ce a condus la eliminarea riscului valutar.
Companiile au luat credite în lei în proporţie de 66,13% din total, restul fiind împrumuturi în valută. Creditele noi acordate în euro au fost accesate preponderent de companii (95,24%) şi numai 4,76% de către populaţie, în timp ce împrumuturile noi în dolari au fost contractate aproape în totalitate de companii (98,7%).
Băncile au sprijinit debitorii care au întâmpinat dificultăţi financiare din cauza pandemiei prin suspendarea obligaţiilor la plată. Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor publice şi private, până la finele lunii martie 2021, a fost 12,7% din totalul creditelor, potrivit BNR.
În România, raportul credite și depozite pentru populaţie şi societăţi nefinanciare este de 66,38% în luna martie 2021 (64,13% doar pentru persoanele juridice române), în timp ce media UE este de 111%, ceea ce arată un potenţial mare pe care îl au băncile din România de a creşte activitatea de creditare.
În ceea ce privește creditarea bancară, creditarea bancară netă a gospodăriilor din zona euro rămâne puternică, iar în luna iunie, creditarea netă a depășit 25 de miliarde de euro, înregistrând cea mai mare creștere lunară din septembrie 2007.
Ratele scăzute ale dobânzilor și revenirea încrederii consumatorilor contribuie la dinamismul piețelor imobiliare și la cererea de credite ipotecare în multe țări din zona euro, după cum a arătat sondajul BCE privind împrumuturile bancare de săptămâna trecută.
Între timp, creditarea netă a băncilor către întreprinderile din zona euro a devenit din nou pozitivă în luna iunie.
Creditarea netă a revenit în teritoriu pozitiv în Franța, Italia și Spania, deși Germania și Olanda au contribuit negativ.
Într-adevăr, în lunile următoare este de așteptat o nouă redresare a împrumuturilor prudente ale întreprinderilor.
La nivel de țară, principalele economii din zona euro se situează toate cu cel puțin 1% peste nivelul de referință în acest moment, cu excepția importantă a Spaniei, unde creditarea a fost slabă din toamna anului trecut. Întrucât creditarea bancară spaniolă a înregistrat o redresare în luna iunie, valoarea de referință este acum la îndemână.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
