Lipsa forței de muncă nu este o problemă atât de mare în zona euro, așa cum se întâmplă în SUA, dar pe măsură ce economia se redeschide în forță, această temă va ieși tot mai mult la suprafață. Însă, pe termen mediu, credem că este mai probabil să apară un scenariu de redresare lentă a pieței muncii decât unul cu penurie structurală de locuri de muncă. Șomajul este mai mic de 8%, dar deficitul de forță de muncă este tot mai mare.
În ciuda șocului istoric asupra PIB-ului, șomajul în UE este acum cu doar 0,8 % mai mare decât nivelul minim de 7,1% înregistrat înainte de pandemie.
Pe parcursul celui de-al doilea val al pandemiei, șomajul nu a crescut și a continuat să scadă de la maximele înregistrate în august 2020, când a fost de 8,7%. La prima vedere, acest lucru dă impresia că o piață a forței de muncă restrânsă și o creștere puternică a salariilor ar putea reveni mai devreme decât se așteaptă, mai ales că întreprinderile raportează preocupări legate de găsirea lucrătorilor potriviți. Numărul de întreprinderi care indică faptul că disponibilitatea forței de muncă limitează producția a crescut până la aproximativ 12%, ceea ce este încă sub nivelurile din 2019, dar destul de ridicat din punct de vedere istoric.
Sistemele de concedii din zona euro acoperă în continuare o parte substanțială a locurilor de muncă.
În primul trimestru, orele lucrate au fost în continuare cu 6,5% sub nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce reprezintă un decalaj mult mai mare decât cel înregistrat în timpul crizei financiare. Rata șomajului a rămas la un nivel atât de scăzut în principal datorită schemelor de concediere, iar utilizarea sa pe scară largă a schimbat radical impactul șocului PIB asupra pieței muncii.
În cel de-al doilea val, pe măsură ce șomajul a continuat să scadă, am estimat că procentul de locuri de muncă acoperite de scheme de concediu nu a scăzut. Prin urmare, și în cazul șocului foarte ușor de pe piața forței de muncă din al doilea val, programele de concedieri au atenuat impactul șomajului.
Datele privind utilizarea schemelor de concediu de odihnă sunt totuși întârziate și cele mai recente evoluții sunt greu de monitorizat, dar atât în octombrie 2020, cât și în februarie 2021, am estimat că 6% din numărul de angajați din zona euro erau încă subvenționați de guverne.
Numărul persoanelor care ar dori să lucreze, dar nu caută un loc de muncă – și, prin urmare, nu apar în cifrele privind șomajul – este în continuare mai mare decât în timpul crizei financiare și a crizei euro din trimestrul IV. Acest lucru înseamnă că o mulțime de oameni sunt încă pe margine și care vor reveni pe piața muncii doar atunci când se vor simți confortabil cu riscurile de sănătate asociate.
În total, în prezent, numărul de persoane neocupate pe piața muncii este cu 2,4 milioane mai mare decât înainte de criză.
O altă problemă este reprezentată de numărul mare de persoane care se află momentan pe marginea pieței muncii, după cum o demonstrează lipsa de personal în sectoarele cu salarii mici din industria hotelieră și din comerțul cu amănuntul.Cu toate acestea, credem că și această problemă este temporară, deoarece o mare parte din persoanele care stau pe margine sunt tineri între 15 și 24 de ani, care cel mai probabil ar trebui să ocupe aceste locuri de muncă.
Lipsa forței de muncă nu este o problemă atât de mare în zona euro, așa cum se întâmplă în SUA, dar, pe măsură ce economia se deschide în forță, este posibil ca această temă să iasă mai mult la suprafață.
Ne așteptăm ca cele mai presante lipsuri să se atenueze pe măsură ce mai multe persoane sunt vaccinate, călătoriile devin mai ușoare, se reia predarea în persoană etc. Ne așteptăm la o mai mare fluctuație pe piața forței de muncă, mai ales când se va încheia programul de concedii.
Pe termen mediu, un scenariu de redresare lentă a pieței forței de muncă este mai probabil decât unul în care lipsurile structurale apar rapid.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
