Indicele ESI atinge a doua cea mai mare valoare din istorie, sentimentul rămânând foarte pozitiv, în ciuda blocajelor economice și a revenirii variantei Delta. Presiunile crescânde ale inflației și așteptările puternice privind ocuparea forței de muncă se adaugă la presiunile de la Banca Centrală Europeană.
Indicatorul sentimentului economic, prescurtat ESI, este un indicator compozit alcătuit din cinci indicatori de încredere sectoriali cu ponderi diferite:
- indicatorul de încredere industrială (40 %);
- indicatorul de încredere în construcții (5 %);
- indicatorul de încredere în servicii (30 %);
- indicatorul de încredere a consumatorilor (20 %);
- indicatorul de încredere în comerțul cu amănuntul (5 %).
Pentru a doua lună consecutiv, ESI a prezentat o imagine mai pozitivă decât PMI. Sentimentul a crescut de la 117,8 la 118,6 și este aproape de maximele istorice, în timp ce PMI se stabilizează. Traiectoria de creștere este în mod clar una de normalizare și nivelul PMI este probabil să se descrie cel mai bine mediul actual: unul de creștere moderată a PIB-ului după un boom de redeschidere la începutul anului.
Cifrele puternice privind sentimentul pentru luna octombrie reflectă în principal un boom al încrederii în sectorul serviciilor, cu o îmbunătățire atât a așteptărilor, cât și a cererii recente. Incertitudinea în rândul întreprinderilor se estompează, ceea ce este oarecum curios, având în vedere creșterea numărului de cazuri Covid și dezbaterile privind reluarea unor noi măsuri restrictive în unele dintre țările mari.
În industria prelucrătoare, registrele de comenzi au crescut din nou, dar așteptările privind producția sunt în scădere. Acest lucru reflectă în mod clar fricțiunile din lanțul de aprovizionare și penuria de factori de producție, care au afectat din ce în ce mai multe subsectoare ale industriei prelucrătoare în ultimele luni.
Cu toate acestea, producția din ultimele luni a fost evaluată mai pozitiv, ceea ce s-ar putea reflecta mâine într-o cifră a PIB-ului pentru al treilea trimestru ușor mai bună decât se aștepta.
Iar așteptările privind ocuparea forței de muncă continuă să crească, iar așteptările privind prețurile de vânzare sunt în creștere. Aceasta din urmă se observă atât în cazul serviciilor, cât și al bunurilor, ceea ce înseamnă că presiunile inflaționiste au în prezent o bază largă în economie.
Marea întrebare pentru BCE este cât de temporare mai sunt aceste presiuni inflaționiste, iar piața forței de muncă este esențială în acest sens.
Având în vedere că așteptările privind ocuparea forței de muncă sunt în continuare în creștere, este foarte probabil ca sfârșitul schemelor de concediu să aibă doar un impact modest asupra pieței muncii.
Acest lucru se adaugă la presiunile salariale care, în prezent, sunt încă slabe, dar care ar trebui să se redreseze puțin în cursul anului viitor.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
