Investițiile nete în economie au crescut cu 12% în al doilea trimestru din 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri, în construcții (+20%). Totodată, miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au declarat că modificările aduse normelor bugetare ale UE, aflate în curs de revizuire, ar trebui să sprijine investițiile în economia post-pandemică și să permită o cale mai realistă de reducere a datoriei publice uriașe.
Potrivit INS, în trimestrul 2 din 2021, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 28,3 miliarde de lei, în creștere cu +12,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare parte a creșterii a mers către construcții (+19,8%) și, în proporții mult mai scăzute, către achiziția de utilaje, inclusiv mijloace de transport (+2,6%).
În aceeași perioadă au fost date în folosinţă 17.053 locuinţe, în creştere cu 2.207 unități faţă de anul trecut. Cele mami multe dintre ele sunt în mediul urban.
Totodată, pe primul semestrul, creșterea investițiilor în economia românească este de 10,6% comparativ cu perioada similară din 2020, însumând 48,5 miliarde de lei.
Creșteri au fost înregistrate la toate elementele de structură: lucrări de construcţii noi (+15,2%), utilaje, inclusiv mijloace de transport (+7,3%) și alte cheltuieli cu (+1,3%).
Miniștrii de finanțe din blocul celor 27 de state membre vor începe discuțiile cu privire la modul de modificare a normelor pentru a se adapta mai bine la realitățile economice schimbate, odată ce acestea vor fi reintroduse începând cu 2023.
Regulile, care stabilesc limite pentru împrumuturile contractate de guvernele europene pentru a proteja valoarea euro, sunt acum suspendate până la sfârșitul anului 2022 pentru a oferi statelor membre mai multă libertate de acțiune în lupta împotriva crizei economice cauzate de pandemia de coronavirus.
Este probabil ca discuțiile privind modificarea acestora să dureze până în 2022, dar deja apar unele teme comune, cum ar fi necesitatea de a proteja investițiile guvernamentale, de obicei prima victimă a oricărei reduceri de cheltuieli în timpul crizelor.
Discuțiile privind normele fiscale ale UE sunt sensibile din punct de vedere politic, din cauza lipsei de încredere între țările din nordul UE, care sunt în mod tradițional mai frugale din punct de vedere fiscal, și țările din sud, pe care acestea le consideră mai risipitoare, o ruptură exacerbată de criza datoriilor suverane din 2010-2015.
Cei mai cumpătați din punct de vedere fiscal se tem că alții vor profita de orice scutire de la calcularea deficitului și se vor folosi de cei care sunt mai riguroși în privința cheltuielilor, mai ales că este dificil de definit ce înseamnă cheltuieli „verzi”.
În prezent, normele prevăd că guvernele nu ar trebui să înregistreze deficite bugetare mai mari de 3% din PIB și ar trebui să mențină datoria sub 60% din PIB. În cazul în care datoria este mai mare, aceasta ar trebui să fie redusă în fiecare an cu 1/20 din excedentul peste limita de 60%.
Însă unele țări, precum Italia, au o datorie de 160% din producția națională, ceea ce face ca o reducere anuală de 5 puncte procentuale să fie nerealistă, mai ales dacă țara urmează să investească masiv în transformarea economiei sale în una „verde” și mai digitalizată.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
