Pandemia a schimbat preferințele românilor în ceea ce privește selectarea unităților locative, oamenii au înțeles importanța alegerilor lor pe termen lung și că un apartament este mai mult decât „un acasă”, este și cea mai bună metodă de păstrarea sau creștere a banilor investiți. Legat de prețuri, trendul este ascendent. Materialele de construcție s-au scumpit substanțial din iarna 2021 și aceste creșteri vor avea un impact asupra prețului final al apartamentelor sau al caselor.
Multe dintre materialele din domeniul construcțiilor provin din alte țări, materia primă este cotată pe bursele internaționale, iar furnizorii au întâmpinat probleme la nivel logistic: toate aceste efecte se vor regăsi în prețul produsului finit.
Piața rezidențială autohtonă și-a continuat trendul ascendent în al doilea trimestru din 2021, prețurile solicitate de către vânzătorii de locuințe consemnând cel mai mare avans de la declanșarea epidemiei încoace.
În perioada aprilie-iunie, valorile de listare ale proprietăților rezidențiale din România (apartamente, dar și case) au consemnat un avans de 3,1% comparativ cu trimestrul precedent.
În primele trei luni din 2021, pretențiile vânzătorilor de locuințe înregistrau un plus de 2,2%, după ce în cele două trimestre anterioare se majoraseră cu 1,9. Prețurile solicitate ale locuințelor din România au cunoscut un trimestru de stabilizare, după care au urmat nouă luni de creștere.
În ceea ce privește valorile de tranzacționare ale locuințelor din Uniunea Europeană relevă pentru primul trimestru din 2021, un avans de 1,7% comparativ cu cele trei luni anterioare și, respectiv, un plus de 6,1% față de perioada similară a anului trecut.
Statisticile pentru România arată o creștere de 2,7% față de trimestrul anterior, în vreme ce diferența de preț la 12 luni s-a cifrat la 1,4%. Spre comparație, în ultimul pătrar al anului trecut datele oficiale relevau un plus de 1,3% al prețurilor de tranzacționare de pe piața rezidențială autohtonă.
În conformitate cu tendința ascendentă a prețurilor proprietăților rezidențiale observată la nivel național, toate cele 11 mari orașe (cu peste 200.000 de locuitori).
Spre deosebire de cele șase luni anterioare, trei dintre aceste centre regionale au reușit să atingă marje de creștere de (peste) 4%.
Cel mai semnificativ avans trimestrial a fost consemnat de Craiova (+4,8%), capitala Olteniei fiind urmată de Brașov (+4,7%) și de București (+4%). Pe următoarele locuri în clasamentul creșterilor de preț se situează Constanța (+3,3%), Cluj-Napoca (+2,2%), Iași (+1,9%), Timișoara (+1,6%), Ploiești (+1,5%), Brăila (+1,5%), Oradea (+1,4%), și, în cele din urmă, Galațiul (+1,2%).
Bucureștiul înregistra, în cele trei luni anterioare, cel mai mic avans, anume +0,4%. În urma evoluțiilor consemnate în al doilea trimestru din 2021, în prima jumătate a clasamentului național în funcție de prețurile apartamentelor (noi și vechi) au survenit anumite modificări de poziții.
Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în top (cu o medie de 1.890 de euro pe metru pătrat util), la o distanță detașată de București (cu 1.540 de euro pe metru pătrat), cele două orașe fiind urmate de Constanța și Brașov (ambele cu 1.320 de euro pe metru pătrat), care au surclasat Timișoara (1.310 de euro pe metru pătrat).
Aceste centre regionale sunt urmate de Craiova (1.260 de euro pe metru pătrat), Iași (1.110 de euro pe metru pătrat), Oradea (1.100 de euro pe metru pătrat), dar și de Galați (1.110 de euro pe metru pătrat). De remarcat este că Galațiul se menține în topul orașelor cu peste 200.000 de locuitori și apartamente de minimum 1.000 de euro pe metru pătrat util.
Comparativ cu perioada corespunzătoare din 2020 au fost consemnate doar majorări ale prețurilor solicitate de vânzătorii din marile orașe. Cel mai semnificativ avans, de două cifre, a avut loc în Brașov (+10,1%), pe următoarele locuri aflându-se Craiova (+9%), Galațiul (+6,5%), Constanța (+6,4%), Bucureștiul (+5,7%), Cluj-Napoca (+5,2%), Ploieștiul (+5,2%), Oradea (+5%), Iașiul (+4,9%), Brăila (+4,5%) și, respectiv, Timișoara (+2,8%).
Comparativ cu cinci ani în urmă, cea mai mare diferență de preț poate fi observată în Cluj-Napoca, la egalitate cu Oradea, ecartul cifrându-se, în ambele cazuri, la 59%; în Capitală.â
Prima jumătate din 2021 a fost caracterizată de o evoluție pozitivă din punctul de vedere al vânzărilor de proprietăți imobiliare.
Datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară relevă că în al doilea trimestru al anului în curs au fost vândute aproximativ 158.000 de imobile la nivel național, în creștere cu circa 49% față de perioada similară a anului anterior, când erau tranzacționate 106.000 de proprietăți.
Astfel, în ianuarie 2021 au fost tranzacționate, la nivelul întregii țări, 48.736 de imobile, în februarie au fost achiziționate 50.147 de imobile, în martie, 62.891, în aprilie, 55.569, în mai, 47.773, iar în iunie, 54.781.
Pe parcursul lui 2020 au fost achiziționate la nivel național 602.805 imobile, ceea ce reprezintă un avans de 11,6% (sau 62.625 de unități) față de 2019, când erau înregistrate 540.180 de asemenea operațiuni.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
