Producția industrială din zona euro și-a revenit puternic în iulie, după două luni de contracție. Întrucât ajustarea sezonieră este mai puțin favorabilă în lunile de vară, este prea devreme pentru a respinge impactul negativ al problemelor lanțului de aprovizionare asupra creșterii. Între timp, scăderea costurilor forței de muncă este o ciudățenie statistică care scade treptat.
În pofida problemelor din lanțul de aprovizionare, producția industrială a crescut cu 1,5% mai mult decât se aștepta în iulie, după ce în mai și în iunie se contractase cu 1,1% și cu 0,1%. Aceasta este cu siguranță o veste pozitivă, având în vedere faptul că a fost acoperite problemele tot mai mari ale lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă, în special în industrie.
Probleme de aprovizionare sau nu, cu vacanța de vară care începe în iulie, activitatea din industrie este de obicei mai scăzută oricum și, prin urmare, cifra de creștere de la o lună la alta primește un impuls de la ajustarea sezonieră. Această ajustare sezonieră va fi și mai puternică în luna august.
Prin urmare, se așteaptă până în septembrie pentru a ști în ce măsură lanțurile de aprovizionare s-au normalizat și dacă producția își poate relua activitatea în mod mai structural, dar rapoartele recente sunt încă nuanțate în această privință.
În condițiile în care un număr tot mai mare de companii, atât din industrie, cât și din servicii, invocă lipsa forței de muncă ca fiind un impediment în calea producției, întrebarea este când va începe acest lucru să exercite o presiune ascendentă asupra salariilor, mai ales în contextul actual de inflație mai ridicată.
Deocamdată, nu pare să existe o presiune prea mare, deoarece costurile forței de muncă au scăzut de fapt cu 0,1% de la an la an, după o creștere de 1,3% de la an la an în primul trimestru.
Costurile forței de muncă sunt calculate prin împărțirea costurilor forței de muncă la numărul de ore lucrate. Ca și în al doilea trimestru al anului trecut, orele lucrate au scăzut mult mai mult decât ocuparea forței de muncă în timpul blocajului, iar costurile forței de muncă au sărit cu 4,2% de la an la an. Acum, acest fenomen s-a inversat, rezultând o creștere negativă de la an la an a costurilor forței de muncă.
Producția industrială a fost puternică, dar juriul încă nu s-a pronunțat cu privire la constrângerile lanțului de aprovizionare. Între timp, creșterea negativă a costului forței de muncă este mai mult un caz aberant, care nu ar trebui considerat o tendință.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
