Când sunt pierdute locurile de muncă, oamenii devin mai mobili în a-și căuta un job ca să le asigure traiul. Anul trecut peste 400 000 de români s-au mutat fie la țară, fie la oraș. Cei care caută mediul rural sunt ori cei cu bani mulți care vor relaxare la țară, ori cei cu foarte puțini bani care trebuie să supraviețuiască. De asemenea, cei de la țară vor să ajungă în orașe sperând că acolo să-și găsească de lucru și să facă bani.
Numărul românilor care se mută dintr-un județ în altul sau în interiorul aceluiași județ este mai mic ca în țările din jur. Pe parcursul a 15 ani numărul de persoane care se mută din oraș la țară este mai ridicat decât ca cei ce se mută în oraș de la țară, arată datele INS.
Comparativ cu alte țări, migrația internă din România e mică. Media migrației interne în Ungaria a fost tot de 400 000 în ultimii ani la o populație cam la jumătate față de cea a României. În Polonia media fluxului migrației interne e de 460 000, în Ucraina media urcă la 600 000 de cetățeni anual, iar în Cehia și Slovacia media e și mai ridicată.
Jumătate din persoanele care și-au schimbat domiciliul în interiorul României erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite, redă INS. Din cei necăsătoriți care și-au schimbat domiciliul, ponderea bărbaților în medie de 55,1 % depășesc ponderea femeilor 42,9 %.
Din sate și comune, forța de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rand din motive economice, iar acest lucru a condus la o scădere a migrației interne de la rural la urban. Oamenii din mediul rural care au migrat, au preferat să meargă în exteriorul țării decât să emigreze într-un oraș din România.
Mai mulți dintre cei care au primit terenuri sau proprietăți rurale au preferat să se stabilească acolo pentru a le administra mai ușor. Pensionarii de la oraș preferă să se stabilească la țară, dacă au această ocazie sau posibilitate, pentru că cheltuielile de întreținere sunt mai mici.
Județele care includ un oraș mare, cu peste 200 mii de locuitori, în afară de Iași, Prahova și Craiova, sunt caracterizate prin intensitatea ridicată a fluxurilor de imigrare în urban din alte orașe, din interiorul aceluiași județ sau alt județ. București, Brașov și Cluj înregistrează capacitatea maximă de atracție din urban în urban.
Motivele principale pentru care oamenii își schimbă reședința sunt motivele familiare sau li s-a oferit un job mai plătit.
