La nivelul societății, ocuparea persoanelor cu dizabilități duce la crearea unei forțe de muncă diverse, cu o contribuție suplimentară la PIB și cu reducerea costurilor cu ajutorul de șomaj și cu unele beneficii de protecție socială. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din România este mult mai scăzută decât a persoanelor fără dizabilități, și mult sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene. În 2019, România avea un număr de 863.996 de persoane cu dizabilități, din care 50,67% cu vârste de 18-65 ani (aprox. 417.558 persoane). Doar 30.271 de persoane erau angajate la 2019, adică aproximativ 7,25%, mult sub media europeană de 52-54%.
Beneficiile unei forțe de muncă incluzive sunt multiple. La nivelul angajatorilor, ocuparea persoanelor cu dizabilități duce la crearea unei forțe de muncă diverse, care reflectă diversitatea clienților și a comunităților în care activează afacerile și atragerea în firme a unor abilități suplimentare.
În România, dacă 74% dintre persoanele între 20 și 64 de ani fără limitări sunt ocupate, procentul este de doar 51% pentru persoanele cu unele limitări și scade dramatic la persoanele cu limitări severe (doar 12% dintre acestea sunt ocupate).
România înregistrează cea mai scăzută rată de ocupare comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene pentru persoanele cu limitări severe (cu o diferență de peste trei ori mai mari între România și cele mai bine plasate țări).
Cea mai mare parte a persoanelor cu dizabilități neocupate de 20-64 de ani este inactivă economic, ceea ce face ca acestea să fie grupul cel mai dificil de integrat pe piața muncii.
Astfel, 88% dintre persoanele cu limitări severe și 66% dintre cele cu unele limitări erau inactive economic în 2018, față de numai 26% în cazul persoanelor fără limitări. În interiorul grupului de persoane cu limitări severe, care înregistrează cel mai ridicat procent de persoane decuplate de la piața muncii, există anumite sub-categorii care se confruntă cu un cumul de factori de excluziune de la piața muncii.
Astfel, înregistrează valori critice persoanele din intervalele de la extremele distribuției pe vârste: 88% din tinerii 16-34 de ani sunt inactivi economic și 94% dintre cei 50-64 de ani. De asemenea, 90% dintre persoanele cu limitări severe din rural și 90% dintre cele cu limitări severe care nu au absolvit învățământul primar sunt inactive.
Persoanele adulte cu dizabilități participă într-o proporție mult mai scăzută la forme de educație și formare decât cele fără dizabilități. Doar 24% dintre persoanele cu limitări de 25-64 de ani au participat în ultimele 12 luni la orice formă de educație și formare pentru adulți, față de 37% dintre persoanele fără limitări. Rata de participare la educație și formare scade la doar 10% în cazul persoanele cu limitări severe.
De exemplu, în cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane fără limitări, iar 1% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri educaționale pentru adulți (inclusiv la seral).
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
