Inflația a depășit cu mult ținta în august, dar lucru acesta nu a impresionat foarte mult Banca Centrală Europeană. Presiunile asupra prețurilor sunt în creștere, dar această mișcare dramatică supraestimează evoluția inflației de bază. O inflație globală de 3% nu a mai fost văzută din 2011. Rata globală ridicată s-a datorat ratei de bază mai mari și creșterii continue, de la an la an, a prețurilor la alimente, precum și a prețurilor la energie.
Inflația de bază a fost moderată în iulie din cauza schimbării perioadei de vânzări de anul trecut și a altor factori statistici mai puțin importanți. Datele își arată adevărata față în august, cu o citire de 1,6%. Schimbarea perioadei de vânzări de anul trecut și creșterea TVA-ului în Germania au fost principalii factori care au determinat saltul prețurilor bunurilor industriale neenergetice de la 0,7 la 2,7%. Aceste efecte sunt temporare, iar creșterea inflației serviciilor a fost mult mai mică, de la 0,9 la 1,1%.
Acesta din urmă a fost o oarecare surpriză în ultimele luni, legată de prețurile mai mari la gaze și de creșterea continuă a prețurilor la benzină, în ciuda faptului că prețurile petrolului Brent au început să se stabilizeze. Acest lucru are potențialul de a împinge inflația globală mai sus spre sfârșitul anului.
În ciuda saltului inflației de bază și a creșterii în continuare a inflației globale, acest lucru nu va determina BCE să adopte o poziție mai dură înainte de ședința din septembrie, săptămâna viitoare. Aceste mișcări erau așteptate pe scară largă, deși amploarea este mai mare decât s-ar fi așteptat majoritatea
Singurul mare semn de întrebare se referă la transmiterea prețurilor mai mari ale inputurilor și ale transportului de bunuri, care a fost moderată până acum, dar presiunile asupra prețurilor au devenit anormale în ultimele luni. Celălalt este dacă redeschiderile din sectorul serviciilor vor mai provoca salturi de prețuri, așa cum am văzut în cazul saloanelor de frumusețe după primul val.
Cu toate acestea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a accelerat la 1,6% în august, de la 0,9% în iulie.
Un indicator care pe lângă preţurile la energie şi alimente exclude şi preţurile la ţigări, a urcat până la 1,6%, de la 0,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie „mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.
Tensiunile generate de preţurile mari preocupă pieţele financiare care se tem de posibilitatea unei majorări a dobânzilor. Însă, atât Banca Centrală Europeană (BCE) cât şi Rezerva Federală a SUA (Fed), Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că actuala creştere a inflaţiei este doar un fenomen temporar.
- Ce este o încălcare a confidențialității în afaceri?
- Avantajele și dezavantajele creditelor bancare și nebancare pentru IMM-uri
- Semne că afacerea ta are nevoie de finanțare pentru a supraviețui
- Vă gândiți să faceți afaceri în România?
- Cinci dintre cele mai mari orașe din România atrag peste 2 miliarde de euro în proiecte imobiliare noi
- Munca de acasă a sporit creșterea importurilor de microunde în UE
- Prețul grâului din SUA va scădea în 2022, iar oferta globală va rămâne adecvată
